Valsul a luat nastere in suburbiile Vienei si in regiunea alpina a Austriei. La inceputul secolului 17 valsul a inceput sa fie dansat in salile Curtii Hapsburgice. Chiar si mai devreme valsul a fost dansat de taranii din Austria si Bavaria. Incepand cu mijlocul secolului 18 allemande (un stil de dans apropiat de vals) a devenit foarte popular in Franta.
Initial dansat asemanator contradans-ului (dans vechi in care perechile se schimbau intre ele ) cu mainile la nivelul umerilor, a devenit curand un dans independent (fara a schimba perechea) cu o pozitie a dansatorilor foarte apropiata.
Pana la sfarsitul secolului 18 acest vechi dans austriac taranesc a fost dansat de inalta societate si tempoul de ¾ a fost acceptat. Cu toate acestea maestrii dansului care se opuneau acestui dans nu erau putini si considerau valsul ca o amenintare la adresa profesiei lor. Pasul de baza al valsului putea fi invatat relativ usor, pe cand ce menuetul si alte dansuri practicate la Curte erau invatate dupa un timp indelungat de practica, nu doar pentru ca participantii trebuiau sa exerseze figurile complexe dar si pentru a-si pastra o pozitie aparte in dans.
De asemenea valsul a fost criticat si pentru pozitia foarte apropiata a dansatorilor(considerata imorala) si pentru intoarcerile rapide. Liderii religiosi il considerau vulgar si pacatos. In 1816 valsul a fost inclus la un bal dat in Londra organizat de Print. Acest eveniment a fost aspru criticat de editorialul The Times cateva zile mai tarziu. Chiar si in 1866 un articol dintr-o revista engleza Belgravia inca mai critica moralitatea valsului. Generatia mai in varsta a tot continuat sa dezaprobe valsul insa Regina Victoria, care iubea foarte mult acest dans si era si o foarte buna dansatoare a continuat sa promoveze dansul.
Ca stil este fugitiv, usor, bazat pe rotiri largi, in deplasari continue si usoare aplecari de corp dand acea senzatie de “ plutire “ continua, de zbor in ritmul muzicii
E cel mai spectaculos si cunoscut dans standard.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu